luni, 29 noiembrie 2010

R&R sau mai bine spus de ce imi place tenisul

de aseara tot incerc sa-mi gasesc cuvintele potrivite sa scriu ce simt, dar ca de obicei in momentele pline de sentimente nu reusesc, dar pot sa incerc
dupa un weekend foarte plin de activitati gospodaresti ieri dupa masa ora 18 m-a gasit in facand o baie extrem de relaxanta, urmata apoi de pregatirire de rigoare specifice noua femeilor, totul bine si frumos asteptand cu nerabdare ora 19:30
vine ora 19:30 si incepe ceva ce am asteptat cu nerabdare toata saptamna finala de la Turneul Campionilor de la Londra; dupa cum suna denumirea e ceva extrem de important, un eveniment ce reuneste elita acestui an in tenisului mondial
dupa cum preconizam, desi un anumit "Muzz" a incercat din rasputeri sambata sa imi dovedeasca contrariul (binenteles ca a incercat in zadar), am vazut o finala intre nr 1 ATP si nr. 2 ATP, cei doi preferati ai mei- Rafa si Roger
nu a fost unul din cele mai bune meciuri ale lor, nu au fost momente cu adevarat magice, toata lumea astepta un spectacol dar nu a fost(s-a facut simtita oboseala acumulatat dupa un lung si prolific an pentru amandoi);
in schimb a fost, pentru mine un meci atat de emotionant, un meci in care am revazut in fenomenul Roger Federer o dorinta foarte mare de a castiga, in care am vazut un Rafa Nadal cu gandul dea la El Clasico, un Fed cu lacrimi in ochi la final, un Rafa multumit ca a reusit intr-un sa ajunga in marea finala care ii lipsea din cariera
un sfarsit de an incredibil, ma bucur ca fac parte din generatia care se poate delecta atat cu eleganta, rafinamentul,prestanta lui Roger Federer cat si cu perseverenta, indarjirea, tenacitatea si tineretea lui Nadal
am inceput aceasta postare in 28.11.2010 si o termin in 30.11.2010 atat si nimic mai mult
sunt curioasa la ce simt acum si la ce vreau sa scriu cate zile imi va lua???

Niciun comentariu:

luni, 29 noiembrie 2010

R&R sau mai bine spus de ce imi place tenisul

de aseara tot incerc sa-mi gasesc cuvintele potrivite sa scriu ce simt, dar ca de obicei in momentele pline de sentimente nu reusesc, dar pot sa incerc
dupa un weekend foarte plin de activitati gospodaresti ieri dupa masa ora 18 m-a gasit in facand o baie extrem de relaxanta, urmata apoi de pregatirire de rigoare specifice noua femeilor, totul bine si frumos asteptand cu nerabdare ora 19:30
vine ora 19:30 si incepe ceva ce am asteptat cu nerabdare toata saptamna finala de la Turneul Campionilor de la Londra; dupa cum suna denumirea e ceva extrem de important, un eveniment ce reuneste elita acestui an in tenisului mondial
dupa cum preconizam, desi un anumit "Muzz" a incercat din rasputeri sambata sa imi dovedeasca contrariul (binenteles ca a incercat in zadar), am vazut o finala intre nr 1 ATP si nr. 2 ATP, cei doi preferati ai mei- Rafa si Roger
nu a fost unul din cele mai bune meciuri ale lor, nu au fost momente cu adevarat magice, toata lumea astepta un spectacol dar nu a fost(s-a facut simtita oboseala acumulatat dupa un lung si prolific an pentru amandoi);
in schimb a fost, pentru mine un meci atat de emotionant, un meci in care am revazut in fenomenul Roger Federer o dorinta foarte mare de a castiga, in care am vazut un Rafa Nadal cu gandul dea la El Clasico, un Fed cu lacrimi in ochi la final, un Rafa multumit ca a reusit intr-un sa ajunga in marea finala care ii lipsea din cariera
un sfarsit de an incredibil, ma bucur ca fac parte din generatia care se poate delecta atat cu eleganta, rafinamentul,prestanta lui Roger Federer cat si cu perseverenta, indarjirea, tenacitatea si tineretea lui Nadal
am inceput aceasta postare in 28.11.2010 si o termin in 30.11.2010 atat si nimic mai mult
sunt curioasa la ce simt acum si la ce vreau sa scriu cate zile imi va lua???

Niciun comentariu: